Potrivit informării operatorului de transport, producția afișată a rămas blocată de la prânz, iar consumul — calculat automat pe baza ei — a urcat artificial pe parcursul după-amiezii și serii. Compania precizează că incidentul a vizat exclusiv platforma publică de date, nu funcționarea rețelei.

Cum a apărut cifra de peste 8.000 MW

Mecanismul erorii a fost simplu, dar greu de observat din exterior. Valoarea de producție afișată a rămas fixată la 5.873 MW, în timp ce algoritmul de calcul al consumului a continuat să ruleze. Așa au apărut pe site vârfuri de 8.019 MW la ora 19.24 și 8.183 MW în jurul orei 19.48 — cifre preluate rapid ca argument că apelul la economisire nu ar funcționa.

După remediere, Transelectrica a arătat că maximul real de consum din seara de marți a fost de 7.331 MW. Diferența de aproape 850 MW față de valorile eronate schimbă complet lectura momentului de vârf și anulează ideea unui record lunar pe baza acelor grafice.

“

Eroarea tehnică a afectat exclusiv afișarea datelor pe website-ul Transelectrica.

Problema de publicare în timp real a fost corectată începând cu ora 21.00. De la 22.20, operatorul a republicat valorile corecte pentru întreaga perioadă afectată, în graficul de producție, consum și sold. Compania subliniază că sistemul energetic a funcționat normal pe tot parcursul intervalului.

De ce cifrele greșite au prins atât de ușor

Contextul face ca orice salt aparent de consum să fie citit cu atenție sporită. Ministerul Energiei a cerut consumatorilor casnici, companiilor, instituțiilor publice și prosumatorilor să reducă voluntar consumul între orele 19.00 și 23.00, până la 31 august. Măsura vine pe fondul unei presiuni prelungite asupra producției și al debitelor foarte scăzute ale Dunării.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a instituit starea de alertă la nivel național pe 31 iulie, pentru 30 de zile, tocmai din cauza situației hidrologice. În acest climat, graficele publice ale Transelectrica devin barometru informal: o cifră peste 8.000 MW a fost citită imediat ca dovadă că economisirea voluntară nu dă rezultate, deși se baza pe un calcul distorsionat.

Presiunea reală rămâne la Cernavodă

Dincolo de incidentul de afișare, sistemul rămâne sub constrângeri concrete de producție. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată din sistem pe 28 iulie. Nuclearelectrica a anunțat marți, printr-un raport transmis Bursei de Valori București, că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2 în dimineața zilei de 13 august.

Compania a obținut de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța avize de forță majoră pentru contractele de livrare a energiei. Oprirea unei unități nucleare înseamnă pierderea unei felii importante din producția internă, într-un moment în care hidraulica e deja limitată de secetă, iar apelul la reducerea consumului de seară rămâne în vigoare.

Eroarea de pe site nu schimbă aceste date de fond. Arată însă cât de rapid pot fi transformate niște valori de monitorizare greșite într-un argument public, mai ales când autoritățile cer efort voluntar de economisire și când orice vârf de consum e privit ca test al măsurilor anunțate.

Ce urmează

Pentru public, datele corectate înseamnă că seara de 11 august nu a adus un consum peste 8.000 MW, ci un maxim real de 7.331 MW. Pentru operatori și autorități, atenția se mută spre dimineața de 13 august, când se poate decide oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, și spre menținerea reducerii voluntare a consumului în intervalul 19.00–23.00 până la finalul lunii.

Transelectrica nu a anunțat, în informarea de presă, modificări de procedură sau un audit public al sistemului de publicare în timp real. Rămâne de văzut dacă operatorul va detalia cauzele tehnice care au ținut producția afișată blocată timp de zece ore și cum va preveni o confuzie similară în plin sezon de alertă energetică.