Agenția Națională de Administrare Fiscală a verificat peste 800 de firme care lucrează pe platforme de ridesharing și a identificat obligații fiscale neachitate de 424 de milioane de lei. În 89 de cazuri au fost reținute prejudicii de 370 de milioane de lei, iar o parte din situații a fost trimisă organelor de urmărire penală, potrivit datelor instituției preluate de presă.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Pe lângă sumele stabilite ca datorate, Fiscul a confiscat numerar și venituri de aproape 150 de milioane de lei și a dispus măsuri asigurătorii de ordinul a 400 de milioane de lei. Verificările vizează un domeniu în care riscul fiscal e legat mai ales de forța de muncă nedeclarată sau declarată incomplet.
De ce vizează Fiscul transportul alternativ
Potrivit ANAF, cel mai mare risc la firmele de ridesharing este ca acestea să nu declare și să nu plătească obligațiile fiscale aferente șoferilor și personalului folosit. Capacitatea de control a crescut după ce marile platforme au primit obligații de raportare, iar instituția și-a extins analiza de risc pe acest segment.
Relatările din presă, pe baza comunicatelor și a datelor Fiscului, arată că numărul controalelor s-a triplat în 2025 față de 2024. Cele mai multe verificări s-au concentrat în București-Ilfov, zona cu cea mai mare cerere de curse. Nu există, în materialele publice consultate, date separate pentru județul Bihor sau pentru Oradea.
Ce tipuri de datorii au fost găsite
Structura sumelor neachitate, pe date agregate din acțiunile recente, pune pe primul loc contribuțiile sociale, de sănătate și cele conexe forței de muncă, urmate de TVA și de impozite pe venit, profit, dividende sau microîntreprinderi. În sintezele de presă apar ordine de mărime de peste 200 de milioane de lei la contribuții și peste 130 de milioane de lei la TVA, pe anumite serii de controale din 2025.
Inspectorii au semnalat și practici precum nedeclararea veniturilor din transport, plata „la negru” a conducătorilor auto, neînregistrarea contractelor de muncă, circuite menite să mascheze plăți sau să genereze TVA deductibilă fictiv, precum și cereri de insolvență folosite pentru a bloca executarea. Lipsa aparatelor de marcat electronice fiscale a dus, în intervale scurte de control, la mii de suspendări pe autoturisme.
Amenzi, suspendări și dosare penale
Pe lângă confisări și măsuri asigurătorii, ANAF a aplicat amenzi de ordinul a câtorva milioane de lei și a dispus sute de suspendări de activitate, conform datelor citate de mai multe surse. În unele valuri de control din ianuarie-februarie 2026 au fost menționate confisări de peste 55 de milioane de lei din încasări fără documente și zeci de milioane de lei în măsuri asigurătorii suplimentare.
Sesizările penale apar atât pe serii mai vechi de controale, cât și pe acțiuni din 2026. Prejudiciile reținute în dosarele cu potențial penal se ridică, pe ansamblul raportat de Fisc, la sute de milioane de lei. În 2025, Tribunalul București a condamnat doi angajați ai unei platforme de transport alternativ pentru mită și favorizarea infractorului, fapt care arată că presiunea judiciară nu s-a limitat la operatorii de flote.
Cifre diferite, același semnal
Publicațiile care au prelucrat datele ANAF nu folosesc mereu aceleași intervale: unele serii vorbesc de peste 800 de firme, altele de sute de contribuabili pe 2024 sau 2025, iar pe anumite acțiuni punctuale apar 128 de companii și prejudicii estimate la peste 35 de milioane de euro. Diferențele țin de perioada acoperită și de tipul acțiunii — control tematic, antifraudă sau val scurt de verificări — nu de o singură cifră „oficială” unică pentru tot domeniul.
Indiferent de seria citată, direcția e aceeași: volume mari de obligații nedeclarate, accent pe munca nedeclarată și pe TVA, confisări de numerar și măsuri care blochează active până la recuperare. Pentru șoferi și clienți, efectul vizibil pe termen scurt rămâne riscul de suspendare a mașinilor neconforme și de reducere a ofertei acolo unde firmele sunt oprite din activitate.
Următorul pas ține de încasarea efectivă a sumelor stabilite, de soarta măsurilor asigurătorii și de dosarele penale deja deschise. ANAF nu a anunțat, în datele publice folosite aici, un calendar separat pe județe; intensificarea controalelor rămâne legată de raportările platformelor și de analiza de risc la nivel național.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
