Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat într-un moment în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite. Compania a anunțat că data exactă la care demisia produce efecte va fi comunicată ulterior, iar Guvernul a reamintit că preavizul contractual este de 90 de zile, cu posibilitatea scurtării prin acordul părților.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Anunțul vine pe fondul celei mai grave crize de producție a centralei nucleare din ultimii ani, cu întreaga capacitate scoasă din funcțiune. Nuclearelectrica operează Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, o componentă de bază a producției de energie electrică din România.
Preaviz de 90 de zile și un mandat până în 2027
Potrivit anunțului companiei, Ghiță a cerut încetarea contractului de mandat, fără a fixa încă momentul exact al plecării. Guvernul a precizat că, în baza contractului, demisia atrage o perioadă de preaviz de 90 de zile. Termenul poate fi redus dacă părțile cad de acord.
Cel mai recent mandat al său fusese stabilit pentru intervalul 12 februarie 2023 – 12 februarie 2027. A preluat conducerea Nuclearelectrica în septembrie 2017 și a rămas în funcție aproape nouă ani, cu reconfirmări succesive.
Traseul profesional: de la Chevron și Amerocap la Cernavodă
Născut în 1989, Cosmin Ghiță a absolvit Bates College din Statele Unite, cu specializare în economie politică internațională. Și-a început cariera în SUA, la Chevron, apoi a trecut în zona de investiții private.
Între 2015 și 2017 a fost partener la fondul Amerocap, cu sediul la New York, unde s-a ocupat de tranzacții și de atragere de capital în energie și resurse minerale, cu proiecte legate de România, Ucraina și Marea Britanie. Conform CV-ului publicat de Nuclearelectrica, activitatea a inclus procese de vânzare pentru perimetre petroliere din România, atragerea unei finanțări de 300 de milioane de dolari pentru o companie britanică din petrol și gaze, precum și consultanță pe piața energetică românească.
În aprilie 2017 a devenit consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului, pe teme de energie, minerit și securitate energetică. În același an a preluat și președinția Consiliului de Administrație al Companiei Naționale a Uraniului, înainte de numirea la Nuclearelectrica.
Investiții de miliarde și proiectele lăsate pe masă
Mandatul său a coincis cu pregătirea unor investiții de anvergură. Proiectul-cheie rămâne retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, menită să prelungească durata de operare cu încă aproximativ 30 de ani. Pentru acest obiectiv, compania a semnat un contract de tip EPC — proiectare, achiziție de echipamente și execuție — în valoare de aproximativ 1,9 miliarde de euro fără TVA.
În paralel au avansat demersurile pentru Unitățile 3 și 4, care ar crește substanțial capacitatea nucleară a țării, și proiectul de reactoare modulare mici (SMR) pe tehnologie NuScale, planificat la Doicești, în județul Dâmbovița.
Pentru 2025, Nuclearelectrica avea programat un plan de investiții de aproximativ 3,4 miliarde de lei. Pe ansamblul 2025–2026, valoarea totală estimată a investițiilor ajungea la circa 8 miliarde de lei, potrivit declarațiilor făcute de Ghiță pentru Financial Intelligence. Sumele reflectă mai ales retehnologizarea Unității 1, dezvoltarea Unităților 3 și 4, SMR-urile și celelalte proiecte strategice.
Compania a mizat și pe formarea personalului pentru noile capacități, prin programe de pregătire, stagii, mentorat și învățământ dual — o condiție practică pentru orice extindere a sectorului nuclear.
Recunoaștere internațională și miza securității energetice
Ghiță a fost primul român ales în Main Governing Board al WANO (World Association of Nuclear Operators), organizația operatorilor de centrale nucleare care promovează standarde de siguranță. Prezența în acest for a fost prezentată de companie ca o recunoaștere a rolului României în industria nucleară.
În discursul public, a legat constant energia nucleară de securitatea energetică și de reducerea emisiilor de carbon, cu trei piloni: menținerea producției existente prin retehnologizarea Unității 1, creșterea capacității prin Unitățile 3 și 4 și introducerea tehnologiei SMR.
Demisia survine tocmai când producția de la Cernavodă este integral oprită, iar calendarul investițiilor de miliarde de lei depinde de continuitatea deciziilor de management. Urmează stabilirea datei efective a plecării și, în termenul de preaviz sau prin acordul părților, desemnarea conducerii interimare ori a succesorului.
Până la comunicarea oficială a momentului încetării mandatului, Cosmin Ghiță rămâne, din punct de vedere contractual, în logica preavizului de 90 de zile anunțat de autorități.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
