De la 1 ianuarie 2027, autorizarea clădirilor mari de birouri, comerciale, industriale sau de depozitare din România devine condiționată de amenajarea de acoperișuri verzi pe cel puțin jumătate din suprafață. Regula face parte din noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, adoptat de Parlament și legat de jaloanele din PNRR.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Senatul, for decizional, a aprobat proiectul pe 30 iulie 2026, cu 91 de voturi pentru, la o zi după votul din Camera Deputaților. Pe lângă simplificarea procedurilor din construcții, textul introduce obligații stricte de adaptare la temperaturi extreme și la gestionarea apei pluviale — cerințe care vor scumpi și complica proiectele noi pentru dezvoltatori.
Ce clădiri cad sub obligația de acoperiș verde
Potrivit articolului 406 din cod, de la 1 ianuarie 2027 autorizarea lucrărilor de construire pentru clădiri sau părți de clădiri cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale, de depozitare, inclusiv parcaje acoperite, cu suprafață construită mai mare de 1.000 mp, este condiționată de prevederea de acoperișuri verzi pe cel puțin jumătate din suprafață. Vegetația trebuie adaptată condițiilor climatice și prevăzută deliberat prin proiect, peste stratul de protecție la intemperii.
Definiția legală este restrictivă: nu orice terasă cu ghivece intră în calcul. Este vorba despre un sistem proiectat ca atare, cu vegetație integrată. Măsura vizează, potrivit expunerii din act, reducerea efectului de „insulă de căldură” din orașe, îmbunătățirea calității aerului și adaptarea țesutului urban la episoadele de caniculă tot mai frecvente.
Parcări permeabile și umbrire pe cel puțin 30%
Aceleași dispoziții schimbă și regulile pentru parcările exterioare de peste 500 mp. De la aceeași dată, parcările asociate clădirilor de birouri, comerciale, industriale sau de depozitare, precum și parcările noi exterioare deschise publicului peste acest prag, trebuie să încorporeze dispozitive care favorizează permeabilitatea, infiltrarea sau evaporarea apei pluviale — de tip sisteme de drenaj sustenabil.
Separat, pentru reducerea insulelor de căldură, parcările trebuie ca pe cel puțin 30% din suprafață să aibă arbori sau dispozitive de umbrire. Dacă se optează pentru dispozitive de umbrire, legea cere ca acestea să fie prevăzute cu sisteme de producere a energiei din surse regenerabile. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a arătat că noile reguli încurajează și producerea de energie curată.
În practică, un supermarket cu parcare generoasă sau o hală logistică nouă nu vor mai putea livra doar asfalt neîntrerupt: proiectul trebuie să lase loc apei să se infiltreze și să asigure umbrire pe aproape o treime din suprafață. Costurile de proiectare și de execuție cresc, iar termenele de autorizare pot fi prelungite dacă documentația omite aceste elemente.
Zone cu emisii reduse și excepțiile prevăzute
Codul cere administrațiilor locale să stabilească și să delimiteze zone cu emisii zero sau reduse. Primăriile au 12 luni la dispoziție pentru această delimitare. Textul nu detaliază, în forma prezentată public, sancțiunile concrete pentru nerespectarea termenului și nici metodologia unitară de calcul a emisiilor — elemente care vor depinde de normele de aplicare și de planurile urbanistice generale.
Nu toate situațiile intră sub obligațiile noi. Sunt prevăzute excepții pentru protejarea patrimoniului construit și pentru cazurile în care măsurile nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic sau economic. În plus, reglementările privind planurile urbanistice generale mențin posibilitatea de a bloca modificări prin PUZ în zone unde studiile de fundamentare impun conservarea parcelarului și a fondului construit.
Ce urmează pentru dezvoltatori și primării
Până la intrarea în vigoare a pragului din 2027, dezvoltatorii care pregătesc proiecte de birouri, retail, logistică sau parcaje mari trebuie să integreze din faza de concept acoperișul verde, drenajul permeabil și umbrirea. Autorizațiile depuse după această dată fără aceste componente riscă respingerea pe motiv de neconformitate cu articolul 406.
Pentru primării, calendarul imediat este delimitarea zonelor cu emisii reduse în termen de un an, urmată de actualizarea regulamentelor locale de urbanism astfel încât condițiile din cod să poată fi verificate la eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. Rămân de clarificat, prin norme secundare, detaliile tehnice privind tipurile acceptate de vegetație pe acoperiș, standardele de permeabilitate a parcărilor și modul de demonstrare a „nefezabilității” economice atunci când investitorii cer excepții.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
