Aflat în postura de premier interimar, Ilie Bolojan a anunțat joi, 2 iulie 2026, că va solicita oficial conducerii Parlamentului convocarea unei sesiuni extraordinare în a doua parte a lunii iulie. Miza acestei mobilizări de urgență este adoptarea unui pachet de legi impuse prin PNRR, fără de care România riscă să piardă tranșe masive de finanțare, estimate între 770 și 970 de milioane de euro fiecare.

Graba executivului vine în contextul în care mai multe proiecte esențiale sunt încă în faza de negociere cu reprezentanții Comisiei Europene. Deși administrația condusă de Bolojan încearcă să prezinte situația ca pe un demers de eficiență, calendarul strâns indică o presiune uriașă exercitată de directivele de la Bruxelles asupra legislației naționale.

Salarizarea bugetarilor, plafonată la 8,1% din PIB

Cel mai sensibil proiect de pe agenda extraordinară vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Ilie Bolojan a recunoscut că principala condiție impusă de partenerii europeni este menținerea anvelopei salariale la un nivel de maximum 8,1% din PIB. Această constrângere bugetară înseamnă că orice majorare a grilelor pentru anumite categorii profesionale va trebui compensată prin tăieri de cheltuieli în alte sectoare sau prin creșterea veniturilor fiscale.

Practic, guvernul este forțat să integreze concluziile consultanței oferite de Banca Mondială, în timp ce Ministerul Muncii trebuie să finalizeze propunerea până săptămâna viitoare pentru a fi trimisă la vot.

Bonusuri pentru ANAF și modificări la Codul Administrativ

Un alt punct controversat este mecanismul de tip „bonus-malus” destinat angajaților de la ANAF și de la Direcția Antifraudă. Proiectul urmărește recompensarea financiară a funcționarilor în funcție de performanța în colectarea veniturilor, o măsură care ridică semne de întrebare privind modul în care va fi aplicată presiunea asupra contribuabililor pentru a atinge țintele de încasări.

• Modificarea Codului Administrativ pentru noi reguli de carieră în funcția publică;
• Reglementarea regimului incompatibilităților, proiect gestionat de Ministerul Justiției și ANI;
• Adoptarea Codului Urbanismului, blocat momentan de dispute între primăriile din Capitală;
• Decarbonizarea sectorului de încălzire, proiect care a picat anterior la vot în Parlament;
• Transpunerea directivelor UE privind piața energiei electrice.

În paralel cu aceste demersuri legislative, Bolojan a semnat un acord cu Guvernul de la Chișinău pentru infrastructura strategică. Proiectul vizează conectarea prin autostradă pe coridorul Pașcani–Iași–Ungheni, incluzând finanțarea podului rutier de la Ungheni. Deși prezentat ca un succes de conectivitate, proiectul depinde de capacitatea administrativă a unui guvern care se luptă acum să evite blocarea fondurilor europene prin sesiuni parlamentare de urgență.