Fragment de dronă scos dintre stabilopozii de la Cazinoul Constanța

Intervenția de la malul mării

Potrivit relatărilor de la fața locului, fragmentul a fost semnalat în seara de 25 august 2026. La fața locului au ajuns polițiști și pompieri, care au izolat zona și au făcut verificări preliminare. După ce au stabilit că obiectul nu reprezintă un pericol imediat, polițiștii l-au scos dintre stabilopozi și l-au pregătit pentru predarea către specialiștii militari.

Imaginile difuzate arată un fragment aproximativ plan, de culoare albă. Nu a fost precizat public din ce tip de aparat provine și ce componentă anume s-a desprins. Cazul a intrat în atenția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, instituție care a preluat și alte dosare din seria recentă de incidente cu drone pe litoral.

Procedura nu este una izolată. În zilele anterioare, salvamarii de la Eforie Sud au scos din larg o bucată de dronă și au adus-o la mal cu un skyjet. Tot în sudul litoralului, la sfârșitul săptămânii dinaintea descoperirii de la Cazinou, o altă componentă a fost recuperată din apă de salvamari și predată autorităților.

O săptămână cu incidente aproape zilnice

Descoperirea de lângă Cazinou vine după o succesiune de evenimente consemnate pe litoral și în apropierea frontierei de est. În noaptea de 19 spre 20 august, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit lângă localitatea Grindu, județul Tulcea. Zona a fost securizată de Ministerul Apărării Naționale și de Poliția de Frontieră; fragmentele recuperate nu prezentau risc pirotehnic, iar dosarul a ajuns la același parchet constănțean.

Tot pe 20 august, o navă comercială a semnalat o dronă maritimă de mici dimensiuni în derivă, în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la circa 80 de mile marine est de Constanța. Două avioane F-16 românești au fost trimise în zonă; unul a deschis focul cu tunul de bord, fără a distruge complet ținta. O echipă EOD a Forțelor Navale a neutralizat ulterior aparatul, iar verificările au confirmat prezența unei încărcături explozive.

Potrivit relatărilor din presă, Ucraina a transmis că drona maritimă nu îi aparținea, iar președintele Nicușor Dan a atribuit responsabilitatea Rusiei și a condamnat intensificarea unor astfel de incidente. Rusia nu formulase, la momentul respectiv, un comentariu public pe acest caz.

Pe 21 august, scafandrii EOD ai Forțelor Navale au identificat un fragment de dronă la aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia. Obiectul nu conținea exploziv și a fost predat Gărzii de Coastă. O zi mai târziu, pe plaja de la Tuzla, fragmente semnalate prin 112 s-au dovedit a avea încărcătură explozivă; dispozitivul a fost neutralizat prin detonare controlată. Primele verificări ale MApN au indicat proveniența de la o dronă de fabricație ucraineană — un element care arată că originea trebuie stabilită separat pentru fiecare caz, nu prin generalizare.

Pe 23 august, în zona Costinești, militarii EOD au identificat corpul unei drone de tip Gerbera fără încărcătură explozivă, preluat de Garda de Coastă. În aceeași zi, la Gura Portiței, un alt fragment de tip Gerbera a fost găsit cu exploziv la bord și neutralizat la fața locului.

Pătrundere până în Vrancea și alerte RO-Alert

Cel mai extins episod al intervalului s-a produs în dimineața de 24 august. În jurul orei 06:00, radarele românești au detectat semnale intermitente în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, apoi un semnal în zona Târgu Bujor, județul Galați. A fost transmis un mesaj RO-Alert, iar de la sol au decolat două F-16 românești și un elicopter IAR-330 SOCAT.

Căutările aeriene nu au identificat imediat un punct de impact. Ulterior, elemente de dronă au fost găsite în curtea unei proprietăți din Ciușlea, județul Vrancea. MApN a precizat că aparatul nu avea încărcătură explozivă și că, „cel mai probabil”, fragmentele proveneau de la drona care pătrunsese în România în acea dimineață dinspre Republica Moldova. Faptul că resturile au apărut în Vrancea arată că un astfel de aparat poate înainta semnificativ în interiorul teritoriului înainte de a se prăbuși, dincolo de fâșia de frontieră din Tulcea și Galați.

Tot pe 24 august, la ora 22:37, radarele au detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 km nord-vest de Insula Șerpilor, pe direcție spre frontiera României. Două avioane F-18 spaniole aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în misiuni NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din nordul județului Tulcea a primit RO-Alert. La 22:58, țintele au dispărut de pe radar, cu explozii raportate pe partea ucraineană; MApN a precizat că nu a fost detectată nicio pătrundere în spațiul aerian românesc.

Bilanțul MApN: zeci de cazuri doar în 2026

Datele Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 25 august 2026, arată amploarea fenomenului de la începutul războiului din Ucraina: 125 de situații de atac în apropierea frontierei, 43 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național și 68 de situații în care au fost identificate drone sau fragmente. Patru drone au fost doborâte. Numai în 2026, MApN contabilizează 25 de pătrunderi neautorizate și 32 de cazuri cu drone sau fragmente găsite.

Seria din august reunește tipuri diferite de evenimente: pătrunderi aeriene, drone maritime cu exploziv în apropierea infrastructurii energetice offshore, fragmente aduse de curenți pe plaje aglomerate și aparate fără încărcătură pirotehnică. Unele componente au fost atribuite preliminar fabricației ucrainene, altele au rămas fără origine publică confirmată. Pentru fragmentul de la Cazinoul Constanța, la momentul intervenției nu fuseseră comunicate public tipul de dronă sau concluzii privind proveniența.

Urmează analiza de specialitate a piesei recuperate dintre stabilopozi și continuarea cercetărilor coordonate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Pe litoral, autoritățile mențin procedura deja aplicată în zilele anterioare: delimitarea zonei, evaluare pirotehnică, predare către structurile militare și, acolo unde e cazul, detonare controlată.