Călin Georgescu a prezentat recent prioritățile sale privind românii care trăiesc și lucrează în afara granițelor țării. Acesta a subliniat necesitatea urgentă a unui program de guvernare care să se adreseze direct celor aproape 9 milioane de români aflați în diaspora, o cifră care reflectă amploarea fenomenului migrației din ultimele decenii.

În viziunea sa, statul român are obligația de a crea mecanisme prin care acești cetățeni să rămână conectați cu țara mamă, indiferent de locul în care au ales să se stabilească. Călin Georgescu consideră că această comunitate uriașă reprezintă o resursă vitală care a fost ignorată de autoritățile de la București în ultimii ani.

O strategie pentru reintegrare și susținere

Programul propus vizează nu doar asistența consulară sau juridică, ci și crearea unor condiții economice care să permită, pe termen lung, o eventuală revenire a specialiștilor în România. Georgescu a punctat faptul că cei 9 milioane de oameni nu sunt doar statistici, ci familii care contribuie indirect la economia națională prin remitențe și expertiză.

“

Avem nevoie de un program pentru românii care lucrează în afara țării. Sunt aproape 9 milioane de oameni care trebuie să simtă că statul român este alături de ei.

Această abordare vine în contextul în care județul Bihor, la fel ca multe alte zone din vestul țării, are o parte semnificativă a populației active plecată la muncă în state precum Italia, Spania, Germania sau Austria. Pentru bihorenii din diaspora, un astfel de program ar putea însemna o debirocratizare a relației cu instituțiile statului.

Critica la adresa politicilor actuale

Liderul politic a sugerat că actualele strategii ale partidelor tradiționale au eșuat în a stopa exodul populației. În timp ce directivele venite de la Bruxelles impun adesea standarde care nu țin cont de realitățile demografice ale României, Călin Georgescu pune accent pe suveranitatea decizională în gestionarea resursei umane.

Planul său de guvernare promite o schimbare de paradigmă, trecând de la simpla observare a cifrelor migrației la acțiuni concrete de sprijin. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri și ce impact vor avea asupra comunităților locale din județe precum Bihor, unde lipsa forței de muncă calificate este resimțită tot mai acut în sectorul privat.

• Recunoașterea oficială a dimensiunii reale a diasporei (9 milioane de persoane).
• Crearea unui program național de asistență pentru muncitorii români.
• Simplificarea procedurilor administrative pentru cetățenii din afara granițelor.
• Stimulente pentru reintegrarea celor care doresc să revină în țară.