Legea este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august 2026. La mijloc stau, potrivit reprezentanților social-democraților, 771 de milioane de euro din fonduri europene condiționate. Amânarea sau o lege invalidată la Bruxelles ar bloca tranșa, indiferent de justificările constituționale invocate de contestatari.

Cele două mize: mandate pierdute și averile partenerilor

Prima prevedere contestată impune ca aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de noua lege, să își piardă mandatul în 30 de zile. Contestatarii invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, și susțin că nu se pot adăuga sancțiuni noi unor situații juridice deja încheiate sub regimul anterior.

Prevederea a fost citită în spațiul public ca având o țintă politică precisă, inclusiv primarul Timișoarei, Dominic Fritz, alături de alți aleși locali aflați în situații similare. Din perspectiva sesizării, pierderea mandatului actual ar încălca și votul exprimat de cetățeni, nu doar drepturile titularului.

A doua miză privește extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese la persoanele aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Amendamentul a fost introdus de AUR și adoptat cu voturile PSD. Scopul declarat este să închidă portița prin care averi relevante rămân în afara controlului public atunci când demnitarul nu este căsătorit formal.

PNL, USR și președintele contestă formularea: legea nu definește durata conviețuirii, nici existența unei gospodării comune, astfel că persoanele vizate ar fi nevoite să se „autocalifice” pentru a evita amenzile. Ei mai susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, fără funcție publică, ar fi o ingerință disproporționată în viața privată, raportat la standardele CJUE și CEDO.

Din unghi politic, măsura a fost legată de partenera președintelui, Mirabela Grădinaru. Potrivit relatărilor din presă, cei doi au publicat deja voluntar declarația acesteia; sesizarea prezidențială mizează însă pe principiu, nu pe un caz individual, și cere criterii obiective înainte ca obligația să devină generală.

PNL și USR riscă jalonul PNRR, PSD acuză protecția liderilor

Social-democrații acuză PNL și USR că, prin sesizarea de la CCR, blochează încasarea celor 771 de milioane de euro pentru a-și proteja liderii vizați de regimul sancțiunilor. Contestatarii răspund că integritatea nu poate fi impusă prin legi pe care le consideră neconstituționale, „date împotriva adversarilor politici”, și că un act viciat ar periclita oricum jalonul în fața Comisiei Europene.

Presiunea de calendar este reală: fără promulgare până la 31 august, jalonul de integritate din PNRR rămâne neîndeplinit. Fondurile europene din acest pachet sunt condiționate de reforme, nu „generoase” necondiționat; orice decizie de amânare sau de respingere parțială a legii mută riscul de la București la evaluarea de la Bruxelles.

Ce a decis deja CCR în mai 2025

Disputa se suprapune peste un precedent recent. Pe 29 mai 2025, CCR a limitat caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Curtea a reținut, potrivit comunicatului oficial, că declarațiile nu trebuie să includă veniturile și bunurile soților sau soțiilor, întrucât declarantul nu poate fi tras la răspundere pentru date pe care nu le deține direct. Tot atunci a fost cenzurată și publicarea automată pe site-ul ANI, pe motiv de viață privată; depunerea la agenție pentru verificare a fost considerată suficientă.

Contestatarii actualei legi argumentează că obligația impusă partenerilor ar fi un „viciu agravat” față de decizia din 2025, pentru că mută răspunderea pe o persoană terță care nu și-a asumat funcția publică. Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție avertizează, în schimb, că eliminarea sau diluarea transparenței averilor poate contraveni angajamentelor României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, în cadrul raportului privind statul de drept.

Ce urmează după ședința din 12 august

CCR urmează să se pronunțe asupra celor două sesizări — cea comună PNL-USR și cea a președintelui Nicușor Dan. O admitere totală sau parțială obligă Parlamentul să refacă textele înainte de promulgare, pe un termen deja comprimat de jaloanele PNRR. O respingere lasă legea în forma votată, cu pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu incompatibilități definitive anterioare și cu extinderea declarațiilor la parteneri, în formularea susținută de AUR.

Până la motivarea deciziei, residualul politic rămâne neschimbat: PNL și USR au ales calea contestației constituționale pe final de termen european, iar soarta tranșei de 771 de milioane de euro depinde de viteza cu care legiuitorul și președintele pot închide jalonul de integritate până la 31 august 2026.