Economia României s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Institutului Național de Statistică. Datele, publicate la finalul săptămânii 10-16 august 2026, arată stagnare în trimestrul al doilea față de primul, după o scădere anuală de 1,2% în T1. Ministerul Finanțelor vorbește de primele semnale ale unei reechilibrări, în timp ce băncile mențin prognoze de recesiune pe tot anul.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Ce arată datele INS despre PIB
Produsul intern brut din trimestrul al doilea al anului 2026 a rămas la același nivel ca în trimestrul întâi, conform INS. Față de T2 2025, însă, PIB-ul a fost mai mic cu 0,4%.
În T1 2026, comparația anuală arăta o contracție de 1,2%. Ritmul anual mai puțin negativ din T2 este interpretat de analiști ca indiciu că minimul s-ar fi plasat în primul trimestru. Pe tot semestrul întâi, economia a coborât cu 0,8% față de S1 2025.
Un plus pe ansamblul lui 2026 ar cere o creștere de cel puțin 1% în a doua jumătate a anului. Economiștii citați consideră pragul greu de atins. Guvernul avea o țintă de 0,1% pe tot anul, a amintit Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Băncile țin recesiunea în prognoze
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, apreciază că statistica a venit peste așteptările băncii. Raiffeisen lucra cu o cădere de 0,7% pe întreg anul. El vede șanse slabe ca PIB-ul să rămână pe plus în 2026.
„Datele INS privind PIB-ul arată o stagnare în T2, dar, dat fiind contextul, aceasta nu este o veste foarte rea. Sunt perspective ca semestrul al doilea să fie mai bun”
Dumitru leagă un optimism temperat de scăderea inflației și de majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026, cu efect așteptat în consum. În opinia sa, măsurile de ajustare și-au produs în mare parte efectele. Criza din energie s-ar resimți mai ales în costuri și prețuri, nu neapărat în dinamica PIB, dacă nu se agravează puternic.
Erste Group, proprietarul BCR, mizează pe o recesiune ușoară și pe un PIB mai mic cu 0,3% în 2026. Analiza prevede o revenire a consumului gospodăriilor în semestrul al doilea. Principalul motor ar rămâne investițiile alimentate de fonduri europene, nu consumul, potrivit Erste.
Aceeași casă de analiză notează că, în 2025, investițiile, nu consumul, au susținut avansul de 0,7% al economiei. Pentru 2027, Erste estimează un plus de 2,5%, aproape de ritmul potențial.
ING Bank nu își modifică prognoza: minus 0,5% în 2026. Evaluarea aparține economistului-șef Valentin Tătaru și economistului Ștefan Posea. Pentru 2027, ING vede o creștere de 2,2%, după un punct de plecare slab moștenit de la sfârșitul lui 2025.
- Raiffeisen Bank: cădere de 0,7% în 2026
- Erste Group: contracție de 0,3% în 2026 și plus 2,5% în 2027
- ING Bank: scădere de 0,5% în 2026 și plus 2,2% în 2027
- Guvern: creștere de 0,1% în 2026, potrivit CFA România
Finanțele anunță reechilibrare. CFA contestă modelul
Ministerul Finanțelor a comentat pozitiv evoluția din T2 și a vorbit despre începutul unei reechilibrări macroeconomice. Ministrul Alexandru Nazare a pus accent pe temperarea contracției și pe investițiile finanțate din fonduri europene.
„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.”
Semnul din datele INS rămâne negativ pentru întreg semestrul întâi. Nici Raiffeisen, nici Erste, nici ING nu plasează anul 2026 peste zero în prognozele actuale.
Adrian Codirlașu nu consideră T2 drept punctul de minim. El spune că criza din energie se va vedea în PIB și că un nou trimestru de scădere este posibil. O revizuire în jos a ratingului ar clarifica perspectiva, a adăugat președintele CFA România.
„Ce se conturează din ce în ce mai limpede este că modelul de creștere economică prin deficit nu mai merge. Datele din ultimii ani ne arată că acest model nu aduce decât inflație, nicidecum creștere”
Președintele CFA adaugă că un rezultat anual pozitiv ar cere cel puțin 1% în semestrul al doilea, scenariu puțin probabil. El leagă incertitudinea și de evaluările agențiilor de rating.
Energie, rating S&P și recolta din vest
S&P urmează să publice evaluarea ratingului suveran al României pe 2 octombrie 2026. Fitch Ratings și Moody's au păstrat recent calificativul în categoria recomandat investițiilor.
La agricultură, Ionuț Dumitru semnalează o secetă în vestul țării și recolte bune în sud și sud-est. El nu exclude o contribuție mai mare a sectorului la PIB în a doua parte a anului.
Următorul reper public este decizia S&P din 2 octombrie 2026, apoi datele de PIB pe trimestrul al treilea. Până atunci, intervalul de prognoză al băncilor rămâne între o contracție de 0,3% și una de 0,7% pentru tot anul 2026. Dumitru estimează că 2027 va fi clar mai bun, cu riscuri încă pe agendă.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
