Scufundarea barjelor pe Dunăre, reluată pentru Centrala Cernavodă

Operațiunea de scufundare controlată a patru barje pe Dunăre a fost reluată joi, 6 august 2026, după ce a fost amânată de două ori din cauza condițiilor din teren. Măsura urmărește redirecționarea unei părți din debitul fluviului spre Centrala Nucleară de la Cernavodă, pe fondul unui minim istoric al apei.

Debitul Dunării a coborât sub recordul din 2003

Miercuri, 5 august 2026, debitul Dunării a ajuns la 1.400 de metri cubi pe secundă, potrivit datelor hidrologice comunicate de autorități. Valoarea stabilește un nou minim istoric, sub recordul negativ din 2003, și a fost atinsă cu două zile mai devreme decât estimau hidrologii.

Specialiștii avertizează că seceta se va menține și în următoarele două săptămâni. Presiunea asupra sistemului energetic național rămâne ridicată pe tot acest interval, pe fondul restrângerii resurselor de apă necesare producției.

Cum se construiește digul de dirijare din barje

Intervenția presupune scufundarea controlată a patru barje încărcate cu rocă, pentru a forma un dig de dirijare pe fluviu. Două barje au fost încărcate în zona unde a fost dislocată stânca Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar celelalte două au fost aduse de la Galați.

Scopul este redirecționarea unei părți din debitul de pe brațul Bala către Dunărea Veche, astfel încât să crească nivelul apei în zona centralei. Autoritățile vizează o creștere de până la zece centimetri, suficientă pentru a prelungi alimentarea cu apă a instalațiilor.

Operațiunea fusese programată inițial pentru după-amiaza de miercuri, apoi amânată pentru joi dimineață. Reluarea a început de la ora 08:00, iar momentul exact al scufundării a fost stabilit după o ședință operativă; ulterior s-a anunțat că manevra va avea loc după ora 10:00. Amânările au fost motivate de curenții puternici din zonă și de nevoia de a goli complet incintele cu aer din barje, pentru a evita flotabilitatea parțială.

Soarta Reactorului 2 depinde de rezultatul intervenției

Centrala de la Cernavodă funcționează în prezent doar cu Unitatea 2. Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza nivelului scăzut al apei. Conducerea centralei arată că, dacă operațiunea cu barjele va avea efectul scontat, Reactorul 2 ar mai putea funcționa încă 10–11 zile.

În caz contrar, unitatea ar urma să fie oprită. Oprirea ar însemna pierderea a aproximativ 10% din producția de energie electrică a României, într-un moment în care seceta reduce deja marja de manevră a întregului sistem.

Ce a schimbat dislocarea stâncii Pârjoaia

Înainte de scufundarea barjelor, autoritățile au intervenit asupra stâncii Pârjoaia. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat o explozie controlată pentru dislocarea stâncii din albie. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, la operațiunea de deviere a cursului Dunării au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.

Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au transmis că intervențiile de dislocare au început să producă efecte. În zona Cernavodă, nivelul apei a crescut cu aproximativ doi centimetri, contribuind la încetinirea ritmului de scădere a debitului.

La coordonarea acțiunilor au fost implicați secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, precum și reprezentanți ai Apelor Române, printre care directorul Sorin Rândașu. Următoarele zile vor arăta dacă digul improvizat din barje reușește să ridice suficient nivelul apei pentru a menține în funcțiune ultima unitate activă de la Cernavodă.