Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut pe 25 august 2026 că proiectul legii salarizării are șanse tot mai mici să fie adoptat până la termenul de 31 august 2026. În declarații publice, a indicat PSD ca obstacol principal și a legat un eventual eșec de riscul unui nou dezechilibru al cheltuielilor salariale în 2027 și 2028.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Șanse în scădere pe final de termen
Potrivit spuselori sale, pe 25 august au avut loc noi discuții pe tema proiectului, după runde organizate sub egida Președinției, prin consilierul prezidențial Burnete. Partidelor le-au fost înmânate mai multe variante ale textului. Bolojan a apreciat totuși că, pe măsură ce trece timpul, probabilitatea unui proiect agreat scade.
Aprobarea ar trebui să aibă loc până luni, 31 august 2026. A invocat declarațiile și reacțiile publice ale PSD ca semn că susținerea social-democraților este puțin probabilă, deși a calificat legea drept importantă pentru România din mai multe motive.
Peste jalonul de 770 de milioane de euro
Bolojan a situat legea salarizării deasupra sumei de 770 de milioane de euro din fonduri europene legată de îndeplinirea jalonului. Miza, în formularea sa, ține de încrederea în România: angajamentul figurează de ani de zile în calendarul asumat de guverne succesive, fără să fi fost dus la capăt.
Abia în ultimele trei luni, după demiterea guvernului, tema a fost tratată ca prioritate, alături de închiderea cât mai multor jaloane din PNRR, finalizarea de lucrări și renegocieri restante. Componenta de cheltuieli de personal, a mai spus el, cântărește greu în echilibrele bugetare și în predictibilitatea pe 2027–2028.
Fără un cadru legal stabil, a avertizat, guverne ghidate doar de calcule electorale ar putea repeta derapajele din 2023 și 2024 — ani preelectorali și electorali în care, în lectura sa, controlul asupra cheltuielilor a fost pierdut. Toate eforturile din această perioadă ar putea fi anulate.
„Dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca și în 2027, 2028, cu guverne care sunt iresponsabile să ne trezim că din nou derapăm”, a declarat Ilie Bolojan.
Plafon de 8 miliarde și acuzația la adresa PSD
Proiectul ar corecta, în opinia sa, inechități grave din sistemul public de salarizare — un prim pas, nu o soluție completă. Bolojan a acuzat PSD că a avansat promisiuni salariale fără acoperire bugetară și că riscă să nu respecte o înțelegere semnată, inclusiv sub auspiciile președintelui României, privind votarea legii cu un plafon de 8 miliarde.
A afirmat că s-a comunicat cu comisia europeană de resort și că s-au propus sume mai apropiate de solicitări, respinse ca nesustenabile pentru buget. Decizia anunțată a fost limitarea la sume pe care economia le poate finanța. Orice gir pentru creșteri peste posibilități, a avertizat, duce spre căderea ratingului de țară și, ulterior, spre măsuri care comprimă salariile.
„Dacă această lege nu se va depune, în mod cert partidul care are responsabilitatea blocării legii salarizării este PSD, asta este cât se poate de clar”, a adăugat Bolojan.
Deznodământ așteptat pe 26 august
Premierul interimar a indicat că pe 26 august 2026 ar urma un deznodământ pe proiect. Dacă textul nu este depus astfel încât să poată fi dezbătut joi și vineri, nu mai există timp fizic pentru a deveni lege înainte de termen.
A subliniat că, indiferent de formula de guvernare care va urma, spațiile fiscale nu vor fi mai generoase, iar realitățile bugetare nu se vor schimba radical. Mesajul lasă deschis scenariul în care jalonul rămâne neîndeplinit, cu costul politic transferat explicit asupra PSD, pe fondul unui angajament pe care guvernele României l-au amânat ani la rând și pe care executivul interimar încearcă să îl închidă în extremis.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
