Elon Musk a continuat lupta sa pentru adevăr în procesul împotriva OpenAI și a CEO-ului Sam Altman, depunând mărturie timp de trei zile în tribunalul federal din Oakland. El a acuzat că a fost indus în eroare să finanțeze compania cu promisiunea clară că va rămâne o organizație non-profit dedicată dezvoltării inteligenței artificiale în beneficiul întregii umanități, nu pentru a genera profituri uriașe.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
În ultimele zile, documentele depuse la tribunal au dezvăluit că Elon Musk a încercat să negocieze o înțelegere amiabilă cu două zile înainte de începerea procesului, contactându-l pe președintele OpenAI, Greg Brockman. Când propunerea a fost respinsă, Musk a răspuns ferm, prezicând că Altman și Brockman vor deveni „cei mai urâți oameni din America” din cauza trădării misiunii inițiale. Judecătorul a decis totuși ca schimbul să nu fie admis ca probă.
Musk a avertizat în sala de judecată că inteligența artificială ar putea distruge omenirea dacă nu este controlată corespunzător și a subliniat că a fondat OpenAI tocmai pentru a contracara riscurile, nu pentru a crea un imperiu comercial. El a recunoscut că xAI folosește cunoștințe din modelele OpenAI, dar a insistat că acțiunile sale actuale sunt motivate de aceeași viziune originală de siguranță și bine comun.
Greg Brockman a depus mărturie recent, descriind tensiuni vechi din 2017, însă Elon Musk rămâne poziționat ca apărătorul consecvent al misiunii non-profit pe care OpenAI a abandonat-o în favoarea profitului. Procesul continuă, iar verdictul ar putea forța o resetare majoră în industria AI.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
