Legea ANI adoptată: AUR obligă partenerii la declarații, Fritz riscă primăria

Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, Legea ANI privind integritatea în funcțiile publice, cu aproximativ 104 voturi pentru. Textul votat pe 26 august 2026 include amendamentul AUR care extinde declarațiile de avere și de interese la partenerii de viață ai demnitarilor și prevederea PSD care poate lăsa fără mandat aleșii cu incompatibilități sau conflicte de interese definitive dinaintea intrării în vigoare a legii.

Cea din urmă dispoziție îl vizează în mod direct pe președintele USR, Dominic Fritz, primar al Timișoarei, aflat într-o situație de conflict de interese constatată definitiv. Partidul său a denunțat un atac la mandat, iar PNL a anunțat că va duce legea la Curtea Constituțională.

Cele două amendamente care au împărțit Parlamentul

Amendamentul introdus de PSD prevede că persoanele pentru care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pierd funcția la 30 de zile de la acest moment. Măsura a fost citită de USR ca un instrument construit pe dosarul primarului Timișoarei, nu ca o regulă generală de integritate.

Separat, AUR a reușit să introducă o obligație nouă: depunerea declarațiilor de avere și interese și pentru partenerul sau partenera de viață a demnitarilor — persoane aflate în relații asemănătoare celor dintre soți. Prevederea lărgește sfera de transparență dincolo de soțul sau soția formală și a fost citită în spațiul public ca o lovitură la adresa unor demnitari cu parteneriate neoficializate.

Potrivit relatărilor din presă, PSD și AUR au susținut pachetul cu aceste amendamente, în timp ce USR și PNL s-au opus sau au refuzat să voteze în etape anterioare. Votul final din Senat a adunat în jur de 104–105 voturi pentru, cu un număr redus de voturi împotrivă și abțineri.

Fritz, CCR și proiectul alternativ al USR

Pe 17 august 2026, Curtea Constituțională a stabilit că amendamentul cu efect asupra mandatului lui Fritz este constituțional. Decizia a închis, pe fond, calea unei invalidări rapide pe motiv de neconstituționalitate a acelei prevederi și a accelerat tensiunea din jurul votului parlamentar.

Fritz a calificat dispoziția drept un abuz îndreptat împotriva sa și a anunțat că se va adresa Comisiei Europene. Într-o declarație preluată de mai multe surse, a apreciat că formularea e „vădit pentru situația mea”. USR a depus, în paralel, un proiect propriu de lege a integrității, fără așa-numitul „amendament Fritz”, prin care ar rămâne în funcție aleșii locali cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.

Partidul a cerut ca varianta sa să fie adoptată până la 31 august 2026 și a invocat respectarea deciziilor Curții Constituționale, dar și a angajamentelor europene. Proiectul USR vorbește despre prevenirea conflictelor de interese, digitalizarea procedurilor și consolidarea rolului Agenției Naționale de Integritate — fără efectul retroactiv pe care îl contestă în forma votată.

Jalon PNRR și presiunea de la Bruxelles

Legea ANI actualizată este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. Conform mai multor surse, miza financiară asociată se ridică la aproximativ 770 de milioane de euro. România are de îndeplinit, până la 31 august 2026, mai multe jaloane pentru a debloca fonduri din cererea de plată aferentă.

O tentativă anterioară de adoptare a eșuat în Senat, după ce PNL și USR au refuzat să susțină textul din cauza amendamentului privind incompatibilitățile. Atunci, potrivit relatărilor din presă, scorul a fost de 55 de voturi pentru, cu zeci de abțineri și senatori care nu au votat. Blocajul a fost prezentat ca un risc direct la adresa tranșei din PNRR.

Comisia Europeană a confirmat că a primit o scrisoare a liderilor PPE și Renew Europe referitoare la amendamentul controversat. Bruxellesul a precizat că modificările vor fi analizate în evaluarea celei de-a șasea cereri de plată din PNRR, fără a anunța deocamdată sancțiuni sau rețineri concrete de fonduri. Termenele rămân strânse, iar condiționarea plăților de jaloane legislative lasă puțin loc de amânare.

PNL la CCR și ce urmează după vot

După adoptarea din Senat, legea merge către promulgare, însă PNL a anunțat contestație la Curtea Constituțională. Liberalii și USR au calificat amendamentele drept neconstituționale și cu caracter retroactiv. În etapele anterioare, refuzul PNL de a vota — inclusiv pe fondul poziției exprimate de Ilie Bolojan — a fost invocat ca motiv al blocajului care a pus în pericol jalonul european.

Camera Deputaților validase textul pe 24 august 2026, iar Senatul a fost forul care a închis procedura parlamentară. Rămân deschise trei fronturi: sesizarea la CCR, evaluarea Comisiei Europene în cadrul PNRR și soarta mandatului lui Dominic Fritz, dacă legea intră în vigoare în forma votată și termenul de 30 de zile începe să curgă.

Până la o decizie a Curții sau o intervenție asupra textului, aleșii vizați de incompatibilități definitive rămân expuși pierderii funcției, iar demnitarii cu parteneri de viață necuprinși anterior în regimul declarațiilor vor trebui să se alinieze noii obligații introduse la inițiativa AUR. Calendarul de 31 august pentru jaloanele PNRR comprimă și mai mult fereastra de manevră politică și juridică.