Partidele care au votat Legea 165/2026, prin care personalul contractual al statului nu mai poate deține mandate de consilier local sau județean, caută acum căi de a bloca efectele actului normativ. Promulgată pe 4 august 2026 de președintele Nicușor Dan, legea pune angajații publici în fața unei alegeri: renunță la mandat ori la post, altfel intră în incompatibilitate.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
În localitățile mici, unde indemnizațiile de consilier sunt reduse, riscul invocat de partide este golirea consiliilor și blocarea treburilor curente ale primăriilor. Soluțiile avansate de PSD și de o parte din PNL nu schimbă însă fondul regulii pe termen lung: amână aplicarea și șterg răspunderea pentru situațiile deja create.
Amendamentele PSD: termen amânat și fără răspundere juridică
Grupurile PSD, cu sprijinul unor parlamentari PNL care l-au susținut pe Adrian Veștea la desemnarea ca premier — printre care Alina Gorghiu, Ionuț Stroe și Monica Anisie —, au legat remedierea de un proiect mai vechi de modificare a Codului Administrativ, depus în aprilie. Forma inițială viza recunoașterea activității de viceprimar ca vechime în muncă.
Un prim amendament prorogă până la 1 ianuarie 2019 aplicarea articolului 550 din Codul Administrativ, cel care reglementează incompatibilitățile pentru funcționari publici și personal contractual. Al doilea prevede că situațiile apărute între intrarea în vigoare a Legii 165/2026 și noul act „de natură să genereze o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, după caz, nu constituie incompatibilități sau conflict de interese și nu atrag răspunderea juridică aferentă acestora”.
În practică, până la adoptarea legii de „reparație”, interdicțiile din Legea 165 privind incompatibilitatea nu s-ar aplica. Formula echivalează cu o amnistie pentru mandatele și posturile deja suprapuse, nu doar cu o amânare tehnică.
PNL cere aplicare doar pentru viitorii aleși
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că dispozițiile din Legea 165/2026 ar trebui să vizeze doar mandatele viitoare. „Regula să fie aceeași: noile dispoziții să se aplice după încheierea mandatelor aflate în derulare”, a declarat Andronache.
El a cerut ca suspendarea regimului de incompatibilitate să îl acopere și pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei. „Ne așteptăm la egalitate de tratament juridic. Adică toate situațiile de incompatibilitate să permită încheierea mandatelor în curs (inclusiv cel al primarului Timișoarei)”, a adăugat liderul deputaților liberali.
Poziția PNL mută discuția de la standardul de integritate la protejarea mandatelor în curs, inclusiv a unor cazuri-simbol din administrația locală, fără a explica de ce regula a fost votată dacă urmează să fie golită de conținut pentru ciclul actual.
USR atacă interpretarea ANI și reacția instituțiilor
Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a criticat răspunsul Agenției Naționale de Integritate (ANI) la o solicitare a primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Potrivit USR, ANI ar fi indicat sancțiuni disciplinare pe linia raportului de muncă, nu pierderea mandatului de ales local — o lectură pe care Seidler o numește „profund problematică”.
Dacă textul legii introduce noi standarde de integritate pentru aleșii locali, atunci este evident că aceste standarde trebuie aplicate funcției alese. Nu poți sancționa un raport de muncă pentru o situație care nu ține de activitatea profesională a angajatului. Interpretarea contrară arată cât de aberant ajung să reacționeze instituțiile publice atunci când sunt atinse interesele PSD.
Seidler acuză prioritatea PSD de a păstra cât mai mulți oameni „dublu înșurubați” — aleși locali și angajați la stat — și spune că, în locul unei dezbateri despre o lege prost gândită și despre aplicarea ei coerentă, instituțiile caută interpretări convenabile când sunt în joc funcțiile și accesul la bani publici ale clientelei de partid.
Deputatul USR Cătălin Drulă a reluat tema pe Facebook. El admite că Legea 165/2026 e proastă, pentru că indemnizația de consilier nu asigură traiul, dar descrie mobilizarea „partidului-stat”: de la adresa cerută ANI, la proiectul cu amnistie și la o a treia cale — o circulară a ministrului Dezvoltării și Administrației, Cseke Attila, către prefecți.
Potrivit lui Drulă, circulara ar susține că asimilarea incompatibilităților personalului contractual cu cele ale funcționarilor publici nu s-ar aplica și consilierilor locali, pe un raționament care pune legea nouă, mai generală, sub o normă mai veche, pretins specială. „Ceva mai tare decât CCR, CEDO și ce mai vreți: adresa semnată de ministru”, a comentat deputatul USR.
Ce rămâne nerezolvat pentru consiliile locale
Faptele din dosar arată o succesiune rapidă: lege adoptată la începutul lunii august, promulgare pe 4 august, apoi amendamente de prorogare, limbaj de exonerare a răspunderii, apel PNL la aplicare doar pro futuro și semnale administrative care încearcă să tempereze lectura literală a textului. Lipsește din dezbaterea publică un inventar clar al mandatelor afectate pe județe și o estimare a posturilor din primării și instituții locale puse în joc.
Pentru consiliile locale, miza imediată nu e doar „integritatea” în abstract, ci dacă mandatele în curs pot fi duse la capăt fără demisii în lanț din aparatul de stat. Proiectul de modificare a Codului Administrativ trebuie să treacă de Parlament; până atunci, rămân în aer atât forța Legii 165/2026, cât și greutatea interpretărilor venite de la ANI și de la minister.
Următorul pas concret este soarta amendamentelor la proiectul din aprilie: adoptarea lor ar amâna regimul incompatibilităților și ar șterge răspunderea pentru intervalul de după 4 august 2026. Fără acest vot, consilierii care sunt totodată angajați contractuali ai statului rămân expuși alegerii impuse de legea în vigoare — mandatul sau postul.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
