România continuă să se împrumute într-un ritm alarmant sub actuala administrație centrală. Datele oficiale publicate la 18 mai 2026 arată că datoria externă totală a țării a crescut cu peste 3 miliarde de euro doar în primele trei luni ale acestui an.

Suma totală pe care statul român și entitățile private o datorează creditorilor străini a ajuns la nivelul record de 231,5 miliarde de euro. Această evoluție confirmă dependența tot mai mare a economiei naționale de finanțarea externă, în contextul unor deficite bugetare greu de controlat de către Guvernul PSD-PNL.

Statul trage datoria în sus

Cea mai mare parte a acestei poveri financiare revine sectorului public. Datoria administrației publice a înregistrat o creștere directă, reflectând eșecul autorităților de a echilibra cheltuielile cu veniturile reale. În timp ce oficialii de la București vorbesc despre stabilitate, cifrele Băncii Naționale a României indică o realitate mult mai dură pentru buzunarele cetățenilor.

Din totalul datoriei, componenta pe termen lung însumează aproximativ 165 de miliarde de euro, reprezentând peste 71% din total. Aceasta este datoria care va apăsa pe umerii generațiilor viitoare, fiind contractată pentru a acoperi găurile negre din bugetul actual.

Povara directivei de la Bruxelles și costul împrumuturilor

Creșterea datoriei este alimentată și de necesitatea de a respecta diverse condiționalități impuse de Bruxelles, care forțează statul să contracteze împrumuturi pentru a cofinanța proiecte ce vin cu reguli birocratice stricte. Deși fondurile UE sunt prezentate ca un ajutor, ele vin la pachet cu obligația de a menține un ritm de îndatorare care pune în pericol suveranitatea economică a țării.

• Datoria externă totală: 231,5 miliarde euro
• Creștere în primele trei luni: 3,1 miliarde euro
• Datoria publică directă: în creștere accelerată
• Rata serviciului datoriei externe: 28,3% în martie 2026

În timp ce datoria crește, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut ușor, semn că economia românească devine tot mai vulnerabilă în fața unor eventuale șocuri financiare externe. Guvernul nu a oferit încă o explicație clară despre modul în care intenționează să oprească această spirală a creditelor.