România continuă să se împrumute într-un ritm alarmant sub actuala administrație centrală. Datele oficiale publicate la 18 mai 2026 arată că datoria externă totală a țării a crescut cu peste 3 miliarde de euro doar în primele trei luni ale acestui an.
Citește în 60 de secunde
Datoria externă a României a atins pragul de 231,5 miliarde euro în primul trimestru din 2026, după o creștere de peste 3 miliarde euro în doar trei luni. Cea mai mare parte a acestei sume este reprezentată de datoria pe termen lung, care va fi achitată de generațiile viitoare. Această evoluție reflectă dificultatea Guvernului PSD-PNL de a echilibra cheltuielile publice și dependența tot mai mare a economiei naționale de împrumuturile externe. Statul român devine astfel mai vulnerabil în fața unor posibile șocuri financiare, în timp ce costurile de finanțare continuă să crească.
Suma totală pe care statul român și entitățile private o datorează creditorilor străini a ajuns la nivelul record de 231,5 miliarde de euro. Această evoluție confirmă dependența tot mai mare a economiei naționale de finanțarea externă, în contextul unor deficite bugetare greu de controlat de către Guvernul PSD-PNL.
Statul trage datoria în sus
Cea mai mare parte a acestei poveri financiare revine sectorului public. Datoria administrației publice a înregistrat o creștere directă, reflectând eșecul autorităților de a echilibra cheltuielile cu veniturile reale. În timp ce oficialii de la București vorbesc despre stabilitate, cifrele Băncii Naționale a României indică o realitate mult mai dură pentru buzunarele cetățenilor.
Din totalul datoriei, componenta pe termen lung însumează aproximativ 165 de miliarde de euro, reprezentând peste 71% din total. Aceasta este datoria care va apăsa pe umerii generațiilor viitoare, fiind contractată pentru a acoperi găurile negre din bugetul actual.
Povara directivei de la Bruxelles și costul împrumuturilor
Creșterea datoriei este alimentată și de necesitatea de a respecta diverse condiționalități impuse de Bruxelles, care forțează statul să contracteze împrumuturi pentru a cofinanța proiecte ce vin cu reguli birocratice stricte. Deși fondurile UE sunt prezentate ca un ajutor, ele vin la pachet cu obligația de a menține un ritm de îndatorare care pune în pericol suveranitatea economică a țării.
- Datoria externă totală: 231,5 miliarde euro
- Creștere în primele trei luni: 3,1 miliarde euro
- Datoria publică directă: în creștere accelerată
- Rata serviciului datoriei externe: 28,3% în martie 2026
În timp ce datoria crește, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut ușor, semn că economia românească devine tot mai vulnerabilă în fața unor eventuale șocuri financiare externe. Guvernul nu a oferit încă o explicație clară despre modul în care intenționează să oprească această spirală a creditelor.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
