Consiliul Județean Bihor a aprobat pe 14 septembrie 2026 redistribuirea sumei de 206.000 de lei către comuna Popești, rămasă fără apă potabilă din cauza secetei. Banii nu sunt o alocare nouă de urgență, ci fonduri pe care comuna Boianu Mare le primise în mai și nu le-a cheltuit. Hotărârea a trecut cu unanimitate într-o ședință extraordinară de îndată.
Publicitate
Destinația este strictă: foraje și o sursă alternativă de apă pentru populație. Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a precizat că suma are destinație specială, prevăzută în hotărâre, și nu poate fi folosită în alt scop.
Bani nefolosiți la Boianu Mare, urgență la Popești
În mai 2026, Consiliul Județean Bihor a repartizat 43,79 milioane de lei către toate primăriile din județ, pentru programe de dezvoltare locală, cofinanțarea unor proiecte de infrastructură și cheltuieli pe care primăriile nu le puteau acoperi integral din venituri proprii.
Comunei Boianu Mare i fusese alocată exact suma de 206.000 de lei pentru rețea de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare. Până la ședința din 14 septembrie, banii nu fuseseră folosiți. Primăria Boianu Mare a renunțat la ei, în urma unei înțelegeri cu administrația din Popești, iar CJ Bihor a fost solicitat să facă redistribuirea.
Boianu Mare a primit suma de 206.000 RON, pe care nu a cheltuit-o, iar în comuna Popești a apărut o situație complicată privind asigurarea apei pentru locuitori. A apărut o înțelegere între cele două primării, astfel încât Boianu Mare ne solicită să redistribuim această sumă către comuna Popești pentru a face investiții urgente în foraje de apă.
Declarația aparține președintelui Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, făcută în ședința extraordinară. Mecanismul arată că intervenția se bazează pe realocarea unei sume blocate la o altă primărie, nu pe un fond județean dedicat crizelor de apă.
Primul foraj a eșuat. Valea care alimenta comuna a secat
Potrivit lui Mălan, conducerea CJ Bihor a luat legătura de mai multe ori cu primarul și viceprimarul din Popești și a discutat cu o companie specializată în foraje, pentru intervenție în regim de urgență. Lucrările au început, însă primul foraj s-a oprit într-un grohotiș care nu a putut fi străpuns.
S-a forat într-un prim foraj, dar de la un moment dat s-a ajuns la un sol care nu mai poate fi străpuns. E vorba de un grohotiș prin care nu se poate trece cu forajul. Se face foraj în altă parte, se forează și în pământ moale, și în stâncă. E o situație complicată acolo.
Președintele CJ Bihor a descris și cauza de fond: valea care alimenta rezerva de apă a comunei a secat complet. Zona are, potrivit declarației sale, multe straturi de pământ care nu țin apa, iar „nu există realmente apă la dispoziție”. Se caută un alt punct de foraj; Mălan a spus că se va încerca găsirea unei variante și că sprijinul poate veni de la alte comune sau de la județ, în măsura în care există temei legal.
Probleme similare la Derna, cu alimentare din cisterne
Lipsa apei nu se limitează la Popești. În aceeași ședință, Mircea Mălan a arătat că o situație dificilă există și în comuna Derna, unde alimentarea populației este asigurată, deocamdată, cu ajutorul cisternelor. Detalii despre durata acestei soluții provizorii sau despre un calendar de foraje la Derna nu au fost anunțate în comunicatul ședinței.
Pentru Popești, următorul pas concret rămâne noul foraj și punerea în funcțiune a sursei alternative finanțate din cei 206.000 de lei redistribuiți. Banii pot fi folosiți doar în acest scop, conform hotărârii adoptate pe 14 septembrie 2026. Rămâne de văzut dacă a doua locație de foraj va da debite suficiente și dacă alte comune afectate de secetă vor primi sprijin pe același tip de realocare.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
