
Opinie: Facem mai puțin curent ca în 1980. Îl plătim mai scump.
În 1980 România producea 63,9 TWh. În 2024, 49,2. După liberalizarea din 1 iulie 2025, Eurostat: cea mai mare scumpire din UE, 58,6%. La puterea de cumpărare, factura e prima în Uniune.
Rezultate pentru „Ilie Bolojan" · 112 articole

În 1980 România producea 63,9 TWh. În 2024, 49,2. După liberalizarea din 1 iulie 2025, Eurostat: cea mai mare scumpire din UE, 58,6%. La puterea de cumpărare, factura e prima în Uniune.

Senatul a adoptat Legea ANI cu peste 100 de voturi, incluzând amendamentul AUR privind averile partenerilor de viață și prevederea PSD care îl expune pe Dominic Fritz la pierderea mandatului. PNL anunță contestație la CCR, pe fondul unui jalon PNRR.

Senatul și Camera Deputaților se reunesc între 24 și 26 august pe jaloane PNRR, inclusiv Legea hidrogenului. Legea salarizării rămâne blocată: fosta coaliție nu are înțelegere, iar sindicatele din educație resping grila propusă.

Consiliul Județean Bihor, prin ADLO, organizează licitație publică pentru concesionarea unei parcele de 3.675 mp din intravilanul orașului Ștei. Ofertele se depun până la 28 septembrie 2026. citește articolul

Social-democrații negociază cu UDMR o formulă de susținere pentru un nou executiv, pe o majoritate estimată la circa 240 de voturi. Grindeanu este vehiculat ca favorit, iar UDMR ține toate scenariile deschise.

Nicușor Dan i-a chemat pe 11 august 2026, la Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR pe Legea salarizării unitare. Jalonul din PNRR ar debloca 770 de milioane de euro, cu termen 31 august, după patru ani de amânări, proteste sindicale și un proiect suspendat în instanță.

Un articol semnat de Eugen Rădulescu denunță modelul extractiv din România: rente din contracte publice, pensii speciale și venituri din consilii de stat. Cifrele arată o țară cu puține enclave de succes și penurie în rest.

Sociologul Dan Dungaciu spune că importul de energie din Ucraina, țară aflată de patru ani în război, este bilanțul deciziilor politice din ultimii ani. Deficitul vine după oprirea unui reactor de la Cernavodă, pe fondul secetei și al stării de alertă energetică.

Dumitru Chisăliță avertizează că reducerea voluntară a consumului aduce cel mult 100-200 MW, adică 5-10% dintr-un deficit de vârf de până la 2.500 MW. Expertul vorbește despre transferul costurilor crizei către companii, fără compensații.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, convoacă abia pe 3 august șefii companiilor municipale pe fondul stării de alertă energetică. Măsurile concrete lipsesc, deși Guvernul a cerut reduceri voluntare de consum.