Rezultate pentru „fonduri ue" · 39 articole
Oradea a investit peste 300 de milioane de euro în termoficarea centralizată, aproape exclusiv din fonduri europene condiționate. Emisiile au scăzut cu peste 75%, dar rețeaua secundară e reabilitată doar în proporție de circa 40%, iar pierderile rămân la 22,08%.
Primăria Oradea a cumpărat în primăvara lui 2026 copaci pe roți cu 3,2 milioane lei din fonduri europene. Amplasați în Piațeta Cazaban, ghivecele din corten de peste 13.000 lei bucata scurg rugină pe dale la fiecare ploaie, iar băncile de pe laturi sunt evitate de orădeni.
Consiliul Județean Bihor a semnat două contracte europene de 48,52 milioane de lei pentru utilaje pe drumurile județene. Contribuția locală trece de 970.000 de lei, iar implementarea durează 31 de luni.
Primăria Oradea a obținut aprobarea finanțării pentru o nouă școală în cartierul Nufărul, pe strada Tompa Mihály. Proiectul costă 247 de milioane de lei, din care doar 26% provin din fonduri UE.
Primăria Oradea a semnat un act adițional pentru proiectul coridorului Decebal – Vladimirescu. Deși finanțarea UE a crescut, municipalitatea trebuie să acopere o diferență uriașă de costuri.
Ministrul Mediului acuză AUR și PSD că blochează extinderea ariilor protejate, sub amenințarea pierderii de fonduri UE. Proiectul se sprijină însă pe lucrări din 2015-2016, plătite de Banca Mondială și contestate inclusiv de cercetători.
Lucrările la pasajul suprateran de pe Centura Oradea au ajuns la un stadiu de 75%. Consiliul Județean Bihor a început asfaltarea rampei dinspre Oșorhei, proiectul fiind finanțat prin fonduri condiționate din PNRR.
Trei rețele de gaz din jurul Oradiei, Aleșdului și zonei Rieni ar urma să fie puse în funcțiune la finalul lui 2026. Lucrările au depășit termenele inițiale, iar la Nojorid–Oșorhei–Paleu mai e nevoie de autorizații.
Premierul demis Ilie Bolojan propune un acord de guvernare temporar pentru a debloca legi esențiale, în timp ce PSD condiționează negocierile de renunțarea PNL la deciziile anti-PSD.
Sociologul Dan Dungaciu avertizează asupra declinului relevanței României peste Prut, unde instituțiile de stat manifestă un curent anti-românesc tot mai vizibil în deciziile publice.